{"id":6840,"date":"2020-02-11T17:57:40","date_gmt":"2020-02-11T15:57:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.dentalexperts.ro\/en\/?p=6840"},"modified":"2023-12-08T22:46:13","modified_gmt":"2023-12-08T20:46:13","slug":"culoarea-in-stomatologie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/campanie.dentalexperts.ro\/en\/culoarea-in-stomatologie\/","title":{"rendered":"Culoarea \u00een stomatologie"},"content":{"rendered":"

[vc_row][vc_column][vc_column_text]<\/p>\n

Text: Ioan Bor\u015fanu <\/i><\/span><\/p>\n

Un z\u00e2mbet frumos trebuie privit ca o necesitate \u00een stilul de via\u0163\u0103 actual, \u015fi nicidecum precum un lux, aspect specific decadelor trecute. \u00cen estetica dentar\u0103 ne dorim s\u0103 ob\u0163inem o armonie natural\u0103 a din\u0163ilor \u015fi o integrare facial\u0103 a z\u00e2mbetului. Acest lucru se ob\u0163ine prin delicata \u00eembinare a triadei esteticii dentare: form\u0103, textur\u0103 \u015fi culoare. Astfel, culoarea trebuie folosit\u0103 asemenea cuvintelor ce sculpteaz\u0103 poeziile, sau asemenea notelor ce creaz\u0103 \u015fi dau valoare muzicii<\/em>, pentru a pune \u00een eviden\u0163\u0103 sau pentru a masca aspecte legate de forma \u015fi textura dentar\u0103.<\/span><\/p>\n

Culoarea este asemenea unei limbi frecvent vorbite \u015fi de cele mai multe ori interpretate gre\u015fit. Pentru a putea \u00een\u0163elege culoarea este necesar\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area acestei limbi, aspect ce presupune incursiunea \u00een \u015ftiin\u0163a \u015fi arta culorii. Este un lucru dificil, culoarea fiind un subiect abstract, pres\u0103rat cu subiectivism vizual \u015fi componente \u015ftiin\u0163ifice destul de profunde. Pentru a spori confuzia trebuie s\u0103 amintim incapacitatea ochiului uman de a percepe culoarea \u00eentr-o manier\u0103 clar\u0103, concis\u0103 \u015fi repetabil\u0103. Percep\u0163ia culorii este individual\u0103, ochiul uman nefiind cel mai reu\u015fit instrument de analiz\u0103 a culorii.<\/span><\/p>\n

\u00cen 1665 Isaac Newton define\u015fte principul conform c\u0103ruia lumina este culoare<\/i>. Astfel, c\u00e2nd lumina \u00eent\u00e2lne\u015fte un obiect, pigmen\u0163ii acestuia pot reflecta \u00een totalitate, lumina rezult\u00e2nd culoarea alb\u0103, pot absorbi \u00een totalitate lumina, rezult\u00e2nd culoarea neagr\u0103, sau pot, selectiv absorbi\/reflecta lumina, rezult\u00e2nd o culoare specific\u0103 acelor pigmen\u0163i.<\/span><\/p>\n

Astfel, definim culoarea ca \u015fi percep\u021bia de c\u0103tre\u00a0ochiul uman\u00a0a uneia sau a mai multor\u00a0lungimi de und\u0103 de\u00a0lumin\u0103. Percep\u021bia culorii este influen\u021bat\u0103 de\u00a0biologie (unii oameni se nasc v\u0103z\u00e2nd culorile diferit, al\u021bii nu le percep deloc), de evolu\u021bia aceluia\u0219i om sau \u0219i de culorile aflate \u00een imediata apropiere a celei percepute (aceasta fiind explica\u021bia multor\u00a0iluzii optice). Culoarea perceput\u0103 nu trebuie confundat\u0103 cu lungimea de und\u0103. Ochiul uman este incapabil s\u0103 disting\u0103 \u00eentre\u00a0galbenul\u00a0monocromatic (lumin\u0103 cu o singur\u0103 lungime de und\u0103) \u0219i o compozi\u021bie de\u00a0verde\u00a0\u0219i\u00a0ro\u0219u. Aceast\u0103 iluzie optic\u0103 permite afi\u0219area culorii galbene pe ecranul monitorului cu ajutorul componentelor elementare verde \u0219i ro\u0219u \u0219i, \u00een general, sinteza tricrom\u0103 \u201eRGB\u201d.<\/span><\/p>\n

\u0218tiin\u021ba culorii, denumit\u0103 \u201ecromatic\u0103\u201d, include printre altele, percepera culorii de c\u0103tre ochiul uman, originea culorii \u00een diversele materiale, teoria culorii \u00een art\u0103 \u0219i aspectele fizice ale culorii \u00een spectrul\u00a0electromagnetic. Lungimea de und\u0103 este doar una dintre propriet\u0103\u021bile luminii, altele fiind direc\u021bia, viteza, intensitatea, coeren\u021ba, polarizarea. \u00cens\u0103 ochiul uman nu e sensibil la viteza, coeren\u021ba sau polarizarea luminii, av\u00e2nd nevoie pentru eviden\u021bierea acestora de aparate de m\u0103sur\u0103 speciale.<\/span><\/p>\n

Selectarea culorii, unul dintre factorii de baz\u0103 \u00een estetica dentar\u0103, a r\u0103mas mult\u0103 vreme sub spectrul confuziei. \u00cen trecut, clinicienii \u00eencercau s\u0103 cuantifice\/m\u0103soare culoarea \u015fi parametrii ei pe baza a diferite explica\u0163ii \u015fi determin\u0103ri. \u00cen ciuda acestor eforturi, nu s-a putut oferi o solu\u0163ie exact\u0103 problemei de selectare \u015fi potrivire a culorii materialelor restaurative la \u0163esuturile naturale.<\/span><\/p>\n

Selectarea culorii este v\u0103zut\u0103, ast\u0103zi, ca fiind una dintre cele mai mari probleme \u00een estetica dentar\u0103. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00een ultimii 20 de ani, denti\u015ftii au schimbat frecvent materialele \u015fi tehnicile, iar c\u00e2teodat\u0103 au dezvoltat chiar tehnici proprii de stratificare, care deseori, nu aveau nicio leg\u0103tur\u0103 cu propriet\u0103\u0163ile optice ale materialelor folosite.<\/span><\/p>\n

F\u0103c\u00e2nd o imersiune \u00een \u015ftiin\u0163a din spatele cromaticii dentare, trebuie s\u0103 subliniem faptul c\u0103 propriet\u0103\u0163ile optice ale dintelui constituie un grup de caracteristici dependente de interac\u0163iunea luminii cu structurile dure constituente ale dintelui. Astfel, lumina incident\u0103 format\u0103 din radia\u0163ii ale spectrului vizibil, cu lungimi de und\u0103 cuprinse \u00eentre 380-760 mm<\/em> genereaz\u0103 fenomene fizice variante, fiind reflectat\u0103, transmis\u0103, dispersat\u0103 sau absorbit\u0103 de c\u0103tre smal\u0163 \u015fi dentin\u0103; aceste procese au loc at\u00e2t la nivelul suprafe\u0163ei, c\u00e2t \u015fi \u00een straturile profunde ale dintelui. Radia\u0163iile luminoase reflectate \u00een urma acestor procese vor genera, prin stimularea receptorilor retinei, harta cromatic\u0103<\/i> a dintelui respectiv. Analiza acesteia presupune cunoa\u015fterea parametrilor ce concur\u0103 la aspectul optic de ansamblu al dintelui: nuan\u0163a, gradul de luminozitate \u015fi satura\u0163ie, nivelul de transluciditate, stralucirea \u015fi textura suprafe\u0163ei, caracteristicile de opalescen\u0163\u0103 \u015fi fluorescen\u0163\u0103<\/strong><\/span><\/p>\n

Cromatica, \u00een stomatologie, este definit\u0103 folosind ghiduri de culoare ce au la baz\u0103 teoria pictorului American, Albert Henry Munsell, dezvoltat\u0103 \u00een 1898, \u015fi pe care Clark o folose\u015fte \u00een stomatologie, \u00eencep\u00e2nd cu 1930.<\/span><\/p>\n

Conform acestei teorii, culoarea este compus\u0103 din trei dimensiuni: nuan\u0163\u0103, satura\u0163ie<\/strong> (croma) \u015fi valoare<\/strong> (str\u0103lucire sau luminozitate).<\/span><\/p>\n

Nuan\u0163a<\/strong> este adesea exprimat\u0103 prin termenul generic de “culoare”, fiind generat\u0103 de lungimile de und\u0103 ale radia\u0163iilor reflectate de obiect: ro\u015fu, verde, albastru, galben. Structurile dentare prezint\u0103 nuan\u0163e de galben-portocaliu.<\/span><\/p>\n

Satura\u0163ia<\/strong> reprezint\u0103 concentra\u0163ia pigmentului cromatic, ce diferen\u0163iaz\u0103 o culoare mai intens\u0103 de una mai palid\u0103, cu o intensitate sc\u0103zut\u0103. Nuan\u0163a \u015fi satura\u0163ia sunt analizate la nivelul retinei prin stimularea celulelor fotoreceptoare cu conuri; exist\u0103 trei tipuri de astfel de fotoreceptori, cu<\/span> sensibilitate maxim\u0103 pentru decelarea celor trei<\/span> culori primare: ro\u015fu, albastru, verde.<\/span><\/p>\n

Luminozitatea<\/strong> este o proprietate optic\u0103 dependent\u0103 de cantitatea de lumin\u0103 reflectat\u0103 de obiect, fiind analizat\u0103 la nivel retinian de celulele cu bastona\u015fe. Aceast\u0103 proprietate ,,acromatic\u0103”, diferen\u0163iaz\u0103 culorile considerate ,,deschise” de cele considerate ,,\u00eenchise”. \u00cen general, cu c\u00e2t satura\u0163ia culorii unui obiect este mai mare, luminozitatea sa se reduce.<\/span><\/p>\n

Al\u0103turi de parametrii de culoare propriu-zi\u015fi, pentru definirea optic\u0103 a structurilor dentare trebuie s\u0103 avem \u00een vedere \u015fi caracteristicile de transluciditate\/opacitate, opalescen\u0163\u0103, fluorescen\u0163\u0103.<\/strong><\/span><\/p>\n

Transparen\u0163a \u015fi transluciditatea<\/strong> unui material se refer\u0103 la calitatea acestuia de a permite trecerea total\u0103, respectiv par\u0163ial\u0103 a radia\u0163iilor luminoase. Un material ce blocheaz\u0103 trecerea luminii este un material opac. Aceste propriet\u0103\u0163i, transluciditate versus opacitate,<\/i> joac\u0103 un rol esen\u0163ial \u00een caracterizarea optic\u0103 a structurilor dentare \u015fi a materialelor de restaurare. Alegerea gradului de transluciditate a unei restaur\u0103ri protetice poate fi mai important\u0103 chiar dec\u00e2t alegerea corect\u0103 a caracteristicilor sale cromatice. <\/span><\/p>\n

Fluorescen\u0163a<\/strong> define\u015fte comportamentul unui material fa\u0163\u0103 de radia\u0163iile ultraviolete absorbite \u015fi remise, ca radia\u0163ii cu lungimi de und\u0103 ce apar\u0163in spectrului vizibil. Aceast\u0103 proprietate explic\u0103 aspectul “alb-str\u0103lucitor” al dentinei \u015fi smal\u0163ului dentar, iar ob\u0163inerea unei fluorescen\u0163e c\u00e2t mai asem\u0103n\u0103toare structurilor dentare naturale este o cerin\u0163\u0103 a materialelor restaurative coronare.\u00a0 <\/span><\/span><\/p>\n

Opalescen\u0163a<\/strong> sugereaz\u0103 aspectul optic diferit pe care un material (asemenea opalului ce genereaz\u0103 etimologia acestui termen) \u00eel prezint\u0103 \u00een func\u0163ie de inciden\u0163a luminii: nuan\u0163a alb\u0103struie (\u00een lumina reflectat\u0103) \u015fi nuan\u0163a galben-portocalie (\u00een lumina transmis\u0103). Aceast\u0103 caracteristic\u0103 poate fi apreciat\u0103 \u00een cazul din\u0163ilor tineri, la nivelul marginii incizale constituit\u0103 numai din smal\u0163. O alt\u0103 proprietate ce influen\u0163eaz\u0103 aspectul optic al suprafe\u0163ei dentare este luciul acesteia, ce explic\u0103 aspectul luminos, str\u0103lucitor, caracteristic smal\u0163ului integru.<\/span><\/p>\n

Dac\u0103 dorim s\u0103 \u00een\u0163elegem limba \u015ftiin\u0163ei culorii dentare<\/i> folosind ace\u015fti termeni mai sus descri\u015fi, reg\u0103sim o asociere complex\u0103 a mai multor factori, asociere ce rezult\u0103 din interac\u0163iunea smal\u0163ului \u015fi dentinei cu lumina, care se refract\u0103 \u015fi se reflect\u0103 diferit, la nivelul undelor ce o compun, la trecerea prin aceste medii diferite. \u00cen zona smal\u0163ului, domin\u0103 undele mai scurte de culoare albastr\u0103, iar \u00een dentin\u0103 domin\u0103 cele cu lungime de unda mai mare: galbene \u015fi ro\u015fii.<\/span><\/p>\n

Smal\u0163ul dentar<\/strong> oglinde\u015fte caracteristicile unice ale luminii: reflexia, absorb\u0163ia \u015fi transmisia ei. Structura cristalin\u0103 a prismelor de smal\u0163 permite luminii s\u0103 tranziteze liber, \u00een timp ce substan\u0163a interprismatic\u0103 este opac\u0103. Smal\u0163ul ac\u0163ioneaz\u0103 ca un sistem translucid, combin\u00e2nd par\u0163ial transmisia luminii cu difuzia ei intern\u0103. Gradul de transluciditate al smal\u0163ului depinde de grosimea sa, ce afecteaz\u0103 valoarea (luminozitatea) dintelui, aspect care se schimb\u0103 cu v\u00e2rsta. Prin uzur\u0103, smal\u0163ul se sub\u0163iaz\u0103, \u00ee\u015fi reduce luminozitatea, d\u00e2nd libertate de expresie dentinei subiacente, care prezint\u0103 fenomenul opus de apozi\u0163ie permanent\u0103, cu cre\u015fterea satura\u0163iei. La din\u0163ii tineri, smal\u0163ul este mai gros \u015fi prezint\u0103 o densitate mai mare, a\u015fadar transluciditate redus\u0103, luminozitate mare \u015fi reflectivitate mare. La din\u0163ii v\u00e2rstnici, smal\u0163ul este mai sub\u0163ire, are densitate mic\u0103, transluciditate mare, luminozitate mic\u0103 \u015fi reflectivitate mic\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen zona dintelui unde este prezent doar smal\u0163ul (marginea incizal\u0103), fenomenul de reflec\u0163ie intern\u0103 a luminii creeaza efectul de opalescen\u0163\u0103, manifestat prin apari\u0163ia nuan\u0163elor bleu-liliachiu \u015fi oranj-chihlimbariu, cre\u00e2nd a\u015fa numitul halou incizal. Frecvent, \u00een smal\u0163 sunt prezente zone mai pu\u0163in mineralizate cu aspect alb intensiv (opac).<\/span><\/p>\n

Dentina<\/strong> este adev\u0103ratul responsabil de culoarea \u015fi satura\u0163ia dintelui. La din\u0163ii naturali, satura\u0163ia dentinei scade dinspre cervical \u00eenspre incizal \u015fi dinspre palatinal c\u0103tre vestibular, iar satura\u0163ia cre\u015fte odat\u0103 cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea dintelui. Dentina manifest\u0103 fenomenul de fluorescen\u0163\u0103:<\/strong> absoarbe razele ultraviolet \u015fi le difuzeaz\u0103 \u00eenapoi c\u0103tre ochi ca lumin\u0103 albastr\u0103, iar acest lucru face din\u0163ii mai albi \u015fi mai str\u0103lucitori la lumina zilei.<\/span><\/p>\n

Iar fluorescen\u0163a reduce metamerismul<\/strong>, fenomenul \u00een care culoarea dintelui se schimb\u0103 \u00een func\u0163ie de unghiul \u015fi sursa luminii. De exemplu, o coroan\u0103 poate p\u0103rea similar\u0103 cu dintele vecin, atunci c\u00e2nd este privit\u0103 \u00een lumina incandescent\u0103; totu\u015fi, atunci c\u00e2nd coroana este privit\u0103 \u00een lumina corectat\u0103 sau \u00een lumina fluorescent\u0103, va p\u0103rea c\u0103 are o culoare diferit\u0103. Pentru a controla\/\u00eempiedica\/reduce metamerismul, este foarte important s\u0103 control\u0103m condi\u0163iile de iluminare la determinarea culorii.<\/span><\/p>\n

Percep\u0163ia culorii dentare este influen\u0163at\u0103 de forma \u015fi pozi\u0163ia dintelui pe arcada dentar\u0103. Cu toate c\u0103, privi\u0163i individual, din\u0163ii nu prezint\u0103 varia\u0163ii mari de culoare, dac\u0103 privim \u00eentreg z\u00e2mbetul, se observ\u0103 o varia\u0163ie cromatic\u0103 semnificativ\u0103, datorat\u0103 mai ales, modului \u00een care lumina intereseaz\u0103 din\u0163ii, dar \u015fi datorit\u0103 vecin\u0103t\u0103\u0163ii buzelor, gingiei sau limbii ce creeaz\u0103 contraste diferite cu structurile dure dentare. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste aspecte morfologice, centralii superiori au cea mai mare str\u0103lucire din tot z\u00e2mbetul, lateralii au nuan\u0163a asem\u0103n\u0103toare centralilor, dar luminozitate mai sc\u0103zut\u0103, iar caninii au cea mai mare satura\u0163ie \u015fi cea mai mic\u0103 str\u0103lucire dintre din\u0163ii anteriori. Premolarii, de\u015fi sunt mai deschi\u015fi dec\u00e2t caninii, au aceeia\u015fi satura\u0163ie cu cea a lateralilor. Dorind s\u0103 ob\u0163inem un z\u00e2mbet natural, trebuie s\u0103 respect\u0103m aceste varia\u0163ii cromatice ale din\u0163ilor anteriori chiar \u015fi \u00een cazul realiz\u0103rii fa\u0163etelor dentare din cele mai deschise nuan\u0163e posibile. <\/span><\/p>\n

Cunoa\u015fterea propriet\u0103\u0163ilor optice ale acestor structuri dure dentare este esen\u0163ial\u0103 \u00een cadrul tehnicilor de restaurare direct\u0103 cu r\u0103\u015fini composite, \u015fi indirect\u0103 cu mase ceramice. At\u00e2t medicul c\u00e2t \u015fi tehnicianul dentar au ca obiective \u00eenlocuirea \u0163esuturilor dentare prin materiale cu propriet\u0103\u0163i optice similare cu smal\u0163ul, respectiv dentina. Pentru a mima c\u00e2t mai bine structurile dentare pe care le \u00eenlocuiesc, materialele restaurative trebuie s\u0103 aib\u0103 indice de refrac\u0163ie c\u00e2t mai apropiat de cel al acestora. \u00cen cadrul tehnicilor de stratificare este, deci, important\u0103 nu numai alegerea unor materiale cu propriet\u0103\u0163i optice c\u00e2t mai apropiate de cele ale \u0163esuturilor naturale, dar \u015fi suprapunerea lor \u00eentr-o manier\u0103 care s\u0103 permit\u0103 ob\u0163inerea efectelor de “profunzime” a cromaticii, ce caracterizeaz\u0103 \u015fi din\u0163ii naturali.<\/span><\/p>\n

Distribu\u0163ia straturilor de dentin\u0103 \u015fi smal\u0163 variaz\u0103 \u00een configura\u0163ia din\u0163ilor, drept urmare nici propriet\u0103\u0163ile optice, cromatica \u015fi transluciditatea,<\/i> nu sunt identice pe toat\u0103 suprafa\u0163a dintelui. Din acest motiv, \u00een alegerea culorii trebuie analizat\u0103 fiecare arie \u00een parte, iar configura\u0163ia acestora trebuie asamblat\u0103 \u00een vederea ob\u0163inerii h\u0103r\u0163ii de culoare, proprie fiec\u0103rui dinte.<\/span><\/p>\n

La ora actual\u0103, propriet\u0103\u0163ile optice dentare pot fi apreciate prin metode de analiz\u0103 vizual\u0103 \u015fi metode instrumentale digitale. Pentru rezultate c\u00e2t mai bune, se recomand\u0103 o asociere a acestor tehnici, iar rezultatul final al analizei s\u0103 fie sintetizat sub forma unei “h\u0103r\u0163i de culoare”, cuprinz\u00e2nd toate caracteristicile fiec\u0103rei arii dentare \u00een parte. Aceste “h\u0103r\u0163i de culoare” vor fi interpretate \u015fi transpuse \u00een valori de opacitate-transluciditate, nuan\u0163\u0103, satura\u0163ie, luminozitate ale maselor ceramice sau materialelor compozite; rezultatul final fiind dependent nu numai de selec\u0163ia culorii dintelui de referin\u0163\u0103, ci \u015fi de calitatea transmiterii informa\u0163iilor, precum \u015fi de modalitatea de alegere \u015fi stratificare a materialelor restaurative.<\/span><\/p>\n

Dac\u0103 aceste aspecte teoretice sunt transpuse \u00een restaurarea ceramic\u0103 final\u0103 de echipa medic\/tehnician, naturale\u0163ea \u015fi frumuse\u0163ea z\u00e2mbetului transpar \u00een orice poz\u0103 f\u0103cut\u0103 pacientului cu orice aparat, sau \u00een orice condi\u0163ii de iluminare, documentarea fotografic\u0103 a cazului sau alegerea unui “selfie” perfect, devin o joac\u0103, satisfac\u0163iile fiind pe m\u0103sura muncii depuse \u00een a copia cromatica dentar\u0103 natural\u0103.<\/span><\/p>\n

Cu toate c\u0103 \u015ftiinta cromaticii dentare a reu\u015fit depistarea, analiza, m\u0103surarea \u015fi transmiterea caracteristicilor de culoare dentar\u0103, pentru a avea posibilitarea copierii denti\u0163iei naturale \u00een restaur\u0103ri protetice ce au o integrare natural\u0103 extraordinar\u0103, la final percep\u0163ia culorii este tributar\u0103 ochiului uman al observatorului. Acum, trebuie s\u0103 subliniem faptul c\u0103 ochiul uman este influen\u0163at de o multitudine de factori interni \u015fi externi \u00een percep\u0163ia culorii unui obiect. De fapt, percep\u0163ia culorii nu este unul din punctele sale forte. Totu\u015fi, pentru a o facilita trebuie s\u0103 facem referire la sursa de lumin\u0103 care ar trebui s\u0103 fie natural\u0103 (zi \u00eensorit\u0103, \u00een intervalul orar 10:00 – 14:00) sau artificial\u0103 cu o temperatur\u0103 de 5500k.\u00a0 <\/span>Referitor la cantitatea de lumin\u0103, intensitatea optim\u0103 pentru aprecierea culorii dentare se consider\u0103 a fi \u00een jur de 1000 lux.<\/span><\/p>\n

Trebuie men\u0163ionat c\u0103 anumite substan\u0163e influen\u0163eaz\u0103 semnificativ percep\u0163ia luminii. Astfel, cafeaua face ca lungimile de und\u0103 lungi s\u0103 fie percepute mai \u00eenchise, iar cele scurte s\u0103 apar\u0103 mai luminoase. Alcoolul are un efect asupra percep\u0163iei opus cafeinei, efect ce se men\u0163ine p\u00e2n\u0103 la 24 de ore de la consumul lui. F\u0103r\u0103 a intra \u00een detalii aride, trebuie amintit faptul c\u0103 fundalul, \u00een func\u0163ie de culoarea sa, \u015fi rela\u0163ia dintre cromatica sa \u015fi obiectul observat poate crea patru categorii de fenomene contrastale (contrast spa\u0163ial, succesiv, areal sau simultan), ce influen\u0163eaz\u0103 dramatic percep\u0163ia cromaticii dintelui, sau a z\u00e2mbetului \u00een totalitate.<\/span><\/p>\n

\u00cen concluzie, dac\u0103 rigorile \u015ftiin\u0163ifice de percep\u0163ie, determinare \u015fi transmitere ale culorii dentare sunt respectate de medic, iar tehnicianul \u00eembin\u0103 aceste informa\u0163ii cu arta \u015fi pasiunea specific\u0103 prelucr\u0103rii maselor ceramice, rezultatul final este un z\u00e2mbet final ce este perceput natural \u015fi armonios de orice ochi uman, camer\u0103 fotografic\u0103 sau cinematic\u0103, indiferent de priceperea sau nepriceperea specific\u0103 “genera\u0163iei Facebook” din arta fotografic\u0103. <\/span><\/p>\n

O arcad\u0103 dentar\u0103 restaurat\u0103 protetic, trebuie \u00eennobilat\u0103 cu un z\u00e2mbet \u015fi o atitudine de superstar<\/i> \u015fi nicidecum de o multitudine de filtre fotografice de postprocesare a imaginii tributare modei actuale din mediul online. Un z\u00e2mbet restaurat necorespunz\u0103tor, poate fi trucat pentru a p\u0103rea extraordinar \u00een c\u00e2teva poze, selectate \u015fi prelucrate cu abilitate, dar nu va reu\u015fi s\u0103 ofere niciodat\u0103, \u00eencrederea de sine a pacientului, pentru a z\u00e2mbi, a r\u00e2de dezinvolt \u015fi natural, f\u0103r\u0103 frica de a fi perceput necorespunz\u0103tor de ochii din jur.<\/span><\/p>\n

Deoarece \u00een prezent aparatele fotografice, smartphone-urile (adevarate opere de imagistic\u0103 fotografic\u0103) sunt foarte performante \u015fi capabile s\u0103 surprind\u0103 emo\u0163ia \u015fi tr\u0103irea oric\u0103rui z\u00e2mbet \u00een orice condi\u0163ie de lumin\u0103, nu ne mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 ne bucur\u0103m \u015fi s\u0103 z\u00e2mbim natural, dezinvolt, f\u0103r\u0103 frica de a fi percepu\u0163i gre\u015fit, deoarece z\u00e2mbetul este cel mai frumos lucru pe care \u00eel putem purta.<\/strong><\/span><\/p>\n

# # #<\/i><\/span><\/p>\n

Dr. Ioan Bor\u015fanu profeseaz\u0103 \u00een cadrul clinicii Dental Experts din Timi\u015foara, fondat\u0103 de Profesorii Universitari Dr. Dorin \u0219i Emanuel Bratu. Aceasta este una dintre clinicile de renume interna\u0163ional, datorit\u0103 premierelor \u015fi rezultatelor remarcabile pe care medicii le-au \u00eenregistrat.<\/span><\/em><\/p>\n

Clinica Dental Experts cumuleaz\u0103 experien\u0163a unei familii cu trei genera\u0163ii de medici, care prin activitatea depus\u0103 au dus la dezvoltarea medicinei\u00a0 <\/span>dentare, ace\u015ftia realiz\u00e2nd prima coroan\u0103 metalo-ceramic\u0103, \u00een Timi\u015foara, dup\u0103 1989, primele implanturi subperiostale, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1964 \u015fi primele implanturi intraosoase, din anul 1974.<\/span><\/em><\/p>\n

Ast\u0103zi, Dental Experts \u00eenregistreaz\u0103 cel mai mare num\u0103r de implanturi dentare inserate \u00eentr-o clinic\u0103 din Vestul \u0163\u0103rii, \u015fi singura clinic\u0103 din Estul Europei autorizat\u0103, care utilizeaz\u0103 sistemul de implanturi cu ultrasunete REX. <\/span><\/em><\/p>\n

[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row]<\/p>\n<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[vc_row][vc_column][vc_column_text] Text: Ioan Bor\u015fanu Un z\u00e2mbet frumos trebuie privit ca o necesitate \u00een stilul de via\u0163\u0103 actual, \u015fi nicidecum precum<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":6865,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[78,44],"tags":[85,97],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/campanie.dentalexperts.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6840"}],"collection":[{"href":"https:\/\/campanie.dentalexperts.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/campanie.dentalexperts.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/campanie.dentalexperts.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/campanie.dentalexperts.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6840"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/campanie.dentalexperts.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6840\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/campanie.dentalexperts.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6865"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/campanie.dentalexperts.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6840"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/campanie.dentalexperts.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6840"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/campanie.dentalexperts.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6840"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}